Despre omul de ştiinţă creştin

…dacă un om duhovnicesc lasă viaţa ascetică pentru a se consacra ştiinţei, acesta ar dovedi mai mari aptitudini pentru ştiinţă decât un om mai puţin înzestrat în plan duhovnicesc. Cu alte cuvinte, un om înzestrat pe plan mistic şi trăind în chip duhovnicesc trăieşte pe un plan mai înalt şi mai valoros decât omul ce-şi consacră viaţa ştiinţei în sfera gândirii raţionale.

Având o formă de existenţă mai înaltă, dacă i se întâmplă să coboare pe un plan inferior, el va dovedi şi pe acest plan capacităţi, mai mari decât omul neduhovnicesc, nu însă numaidecât. Spunea că “fiii acestui veac sunt mai pricepuţi decât fiii lumii” (Luca 16,8), nu fiindcă ar fi mai inteligenţi propriu-zis, ci pentru că “omul duhovnicesc e ocupat de Dumnezeu şi nu se preocupă mult de lucrurile acestei lumi”.

Arhimandritul Sofronie – Viaţa şi învăţătura Stareţului Siluan

Aici şi dincolo, în viaţă şi peste moarte, bezna, odată ce dincolo de noi şi lume nu mai există Dumnezeu.

Pe care „raţiunea” şi „atotştiinţa” noastră L-a expulzat din univers. Deşi, în ce priveşte raţiunea, cu greu se poate vorbi de vre-o justificare, prin ea, a ateismului..

Să fie atunci ştiinţa cea care ar înclina către ateism?

Biata ştiinţă umană, despre care marele Newton spunea că-şi culege legile precum copiii scoicile de pe ţărmul oceanului adânc şi necunoscut.

Dar să fie ştiinţa aceea care duce mintea omenească către ateism? Care ştiinţă? Aceea a marilor ei întemeietori şi creatori?

Dar dacă-i cercetăm pe aceştia, iată ce ne răspund: toţi au crezut, adânc şi temeinic, în puterea divinităţii:

Pascal, creatorul matematicii moderne

Newton, al mecanicii,

Lavoisier, al chimiei anorganice

Liebig, al celei organice,

Volta, Bunsen şi Ampere, ai electricităţii statice şi dinamice,

Pasteur, al microbiologiei,

Robert Mayer, al termodinamicii,

Copernic şi Galilei, Kepler şi Herschel, ai astronomiei,

Cuvier, al paleontologiei,

Ranke şi Mommsen, ai istoriei

Humboldt şi Ratzel, ai geografiei şi etnografiei,

Quatrefages şi Waitz, ai antropologiei,

Wirchow, al fiziologiei,

Descartes, Leibniz şi Kant, ai filozofiei,

şi Riemann, Gauss şi Cauchy, marii matematicieni,

şi Faraday şi Bequerel şi Claude Bernard şi Darwin însuşi, fizicieni şi naturalişti,

şi Wolf şi Fay, marii astronomi, şi Fabre, mare prieten al micilor vieţuitoare – insectele,

alături de Camille Flammarion, îndrăgitul stelelor,

şi Heinrich Hertz, descoperitorul undelor hertziene,

şi Thomas Edison, marele inventator,

abia dispărut dintre noi (n.ed. 1934) şi încă atâţia alţii, al căror nume se confundă cu însăşi ştiinţa, care toţi au crezut în puterea şi existenţa divinităţii.

Ioan Gh. Savin – „Ateismul” în Iconoclaşti şi apostaţi contemporani,

Editura Anastasia, 1995

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s